Cea de-a șasea masă rotundă
din data de 3 decembrie 2015

Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării implementează, în perioada februarie 2014 - februarie 2016, proiectul predefinit cu finanțare externă nerambursabilă intitulat „Îmbunătăţirea măsurilor antidiscriminare la nivel naţional prin participarea largă a profesioniştilor şi a societăţii civile”.

Proiectul este finanțat în cadrul Mecanismului financiar SEE 2009-2014, Domeniul RO 10 – Copii și tineri la risc și inițiative locale și regionale destinate reducerii inegalităților naționale și promovării incluziunii sociale, având ca principal partener Consiliul Europei, prin Direcția de Cetățenie Democratică și Participare.

În luna decembrie a anului 2015 se organizează ultimul eveniment din seria de şase mese rotunde planificate la nivelul proiectului, eveniment organizat în contextul unuia dintre obiectivele principale ale proiectului - elaborarea strategiei naţionale antidiscriminare pentru perioada 2016-2021.

Astfel, în data de 3 decembrie 2015, la Hotelul Capitol din Bucureşti (Calea Victoriei nr. 29), va avea loc o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile şi a principalilor actori instituţionali interesaţi, întâlnire în cadrul căreia se va dezbate draftul documentui strategic denumit “Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării pentru perioada 2016-2021”, elaborat de grupul de lucru al CNCD pe baza recomandărilor experţilor Consiliului Europei.

În cadrul evenimentului din data de 3 decembrie 2015, unul dintre experţii partenerului de proiect - Consiliul Europei, d-na Alia Chahin, va furniza feed-back asupra documentului lansat spre dezbatere, în baza „Raportului de evaluare externă a Strategiei naţionale de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării pentru perioada 2007-2013”.

Sunt prevăzute şi sesiuni deschise în care reprezentanţii societăţii civile şi a principalilor actori instituţionali interesaţi pot formula propuneri, sugestii si opinii cu valoare de recomandare privind documentul denumit “Strategia naţională de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a discriminării pentru perioada 2016-2021”.

Raport privind masa rotundă din data de 3 decembrie 2015 - dedicată prezentării draftului „Strategiei nationale de prevenire si combatere a discriminarii pentru perioada 2016-2021”

Masa rotundă din data de 3 decembrie 2015 a fost organizată la Bucureşti, la Hotel Capitol din Calea Victoriei nr. 39.

Din partea echipei de management a proiectului au participat Silvia Dumitrache, manager de proiect şi Adriana Bitan, responsabil financiar, care s-au ocupat de buna desfăşurare a evenimentului și au moderat discuțile.

Cuvântul introductiv a fost realizat de d-ra Silvia Dumitrache, care a subliniat faptul că se află prezenţi la discuții experți în cadrul Consiliului Europei, mai exact d-na Alia Chahin şi d-na Romanita Iordache, membrii ai societatii civile, precum şi preşedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii - domnul Asztalos Csaba Ferenc.

Au fost exprimate obiectivele mesei rotunde, după cum urmează:

1. Prezentarea pe scurt a evoluţiei proiectului pe care Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii îl desfaşoară în parteneriat cu Consiliul Europei, sub control FRDS, precum şi a draftului Strategiei naţionale de prevenire şi sancţionare a discriminării pe perioada 2015-2020;

2. Obţinerea feed-back-ului Consiliului Europei şi a recomandărilor societatii civile cu privire la primul draft al strategiei naţională de prevenire şi sancţionare a discriminării pe perioada 2015-2020.

Pentru atingerea primului obiectiv al întâlnirii, Silvia Dumitrache a prezentat proiectul prin descrierea pe scurt a activităţilor acestuia. De asemenea, preşedintele CNCD, Asztalos Csaba Ferenc, a prezentat pe scurt colaborarea dintre partenerii acestui proiect.

Pentru atingerea celui de-al doilea obiectiv al întâlnirii, s-a dat cuvântul d-nei Alia Cahin, care a expus punctul de vedere al Consiliului Europei cu privire la draftul strategiei.

D-na Alia Cahin a menţionat faptul că elaborarea unei strategii naţionale antidiscriminare nu este un proces simplu sau simplist, neexistând multe ţări la nivelul Uniunii Europene care să deţină un astfel de document, motiv pentru care a salutat iniţiativa CNCD pentru asumarea unei astfel de misiuni dificile.

În ceea ce priveşte draftul realizat în cadrul acestui proiect, d-na Alia Cahin a susţinut faptul că acesta poate fi considerat intrument de lucru pentru realizarea documentului denumit „strategia naţională anti-discriminare”, având atât aspecte pozitive, cât şi aspecte de îmbunătăţit, după cum urmează:

  • aspecte pozitive identificate per total: structura, conţinutul, cadrul legal - chiar dacă nu este foarte dezvoltat
  • aspecte de îmbunătăţit: priorităţi, principii şi obiective

În continuare, d-na Alia Cahin a susținut următoarele:

- referinţele organizaţiilor internaţionale trebuie introduse în strategie, precum şi toată legislaţia naţională, europeană şi internaţională aplicabilă în domeniu;

- actorii societăţii civile trebuie să facă parte din elaborarea acestei strategii, motiv pentru care contribuţia acestora trebuie inclusă în document;

- legat de descrierea situaţiei discriminării din România, există studii care arată că discriminarea se manifestă în domeniul angajării, şi de asemenea în ceea ce priveşte accesul unor categorii defavorizate de cetăţeni la bunuri si servicii, motiv pentru care trebuie realizat un echilibru între partea de prevenire şi partea de combatere, în prezent partea de prevenire fiind mai dezvoltată decât partea de combatere;

- în ceea ce priveşte prevenirea, un aspect pozitiv este accentul pe instruire pentru institutiile publice, în mod special pentru ministere; un alt aspect pozitiv ar fi acela ca s-a inclus un set de rezultate;

- în ceea ce priveste bugetul – capitolul nu este suficient dezvoltat, dar trebuie să se ţină cont de faptul că unele guverne nu accepta aceasta secţiune;

- în ceea ce priveşte capitolul Coordonare şi monitorizare, aspecte pozitive identificate sunt legate de faptul că sunt prevăzute persoane pentru implementare şi persoane pentru monitorizare; de asemenea un plus de valoare îl aduc rapoartele si evaluarea intermediară;

- trebuie aduse îmbunătăţiri în următoarele direcţii: nu exista cadru un logic (exista şi scopuri generale şi scopuri specifice, ceea ce îngreunează evaluarea rezultatelor); din cauza faptului că sunt descrise prea multe scopuri/obiective, nu se întelege ce se doreşte a se îndeplini (exprimarea este confuză); în ceea ce priveşte cadrul legal, nu sunt mentionate toate organismele internaţionale din domeniu (trebuie exploatat potenţialul Uniunii Europene în materie de nediscriminare şi drepturile omului);

- în ceea ce priveşte descrierea situaţiei, aceasta este bazată doar pe sursele CNCD, însă datele cantitative trebuie îmbunătaţite cu date calitative (de ex, nu se regăsec în strategie rapoartele de specialitate ale ONG-urilor); trebuie să existe un sumar al problemelor identificate în domeniu care să fie legate de obiectivele strategiei; de asemenea trebuie evidenţiate atât problemele cât şi provocările (ex, la masa rotundă de la Iaşi şi Timişoara s-a constat că există probleme evidenţiate de societatea civilă); nu se regăsesc obiectivele identificate la dicuţiile de la mesele rotunde; se fac puţine referiri la sprijinul acordat victimelor discriminării; trebuie investit mai mult pe prevenţie şi pe instruirea autorităţilor şi a ministerelor;

- nu se înţelege care este rolul asumat de CNCD şi care este rolul celorlalte instituţii; nu este clar ce rol vor juca celelalte părti implicate; nu este clar cum va funcţiona mecanismul de coordonare; ONG-urile specializate în domeniu, regionale şi locale, nu sunt specificate;

- în plus trebuie inclus: un plan operaţional anual sau bianual (într-o anexă); modul de monitorizare; indicatorii care vor fi folosiţi pentru măsurarea rezultatelor;

- revenind la buget, se poate obseva ca nu s-au mentionat cifre exacte.

In conluzie, expertul Consiliului Europei scoate în evidenţă că draftul de strategie trebuie completat, ţinându-se cont şi de faptul că strategia naţională de prevenire şi combatere a discriminării nu trebuie să fie prea lungă.

În continuare, cel de al doilea expert al Consiliului Europei - doamna Romanita Iordache a menţionat că CNCD, dupa 15 ani de existenţă, încearcă să dea naştere unei noi strategii antidiscriminare, naţionale, ceea ce conduce la apariţia atât a unor asteptări realiste cât şi a unora nerealiste.

Referitor la draftul strategiei care face obiectul întâlnirii, d-na Romaniţa Iordache precizează ca nu sunt clari paşii urmatori. În acest sens, ar trebui să existe o sesiune de consultări pe site-ul proiectului, iar ulterior acestor consultari ar trebui să se emită un calendar al finalizării strategiei.

Referitor la partea de filosofie a strategiei, unele aspecte se repetă, ceea ce crează confuzie.

În partea introductivă trebuie introduse mai multe instituţii internaţionale, secţiuni referitoare la o hartă a responsabilităţilor instituţiilor, cât şi un inventar al legislaţiei care necesită schimbări. Este necesară mai multa coerenţă la capitolul colectare de date. Strategia trebuie completată cu indicatorii care vor fi urmăriţi pentru monitorizare / evaluare (mecanism permanent) şi cu buget. Ar trebui să existe un plan de acţiuni pentru primul ciclu de activităţi.

SESIUNEA I DE DEZBATERI

Domnul ASZTALOS CSABA FERENC, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, a precizat ca draftul strategiei este un document pe baza căruia se vor purta mai multe runde de discuţii, abia rezultatul final urmând a fi publicat in Monitorul Oficial. Până la realizarea draftului final C.N.C.D., instituţie de specialitate, încearcă să culegă toate informaţiile relevante de la actorii societăţii civile implicaţi în eaborarea acestei strategii.

Doamna DELIA NITA de la CRJ consideră ca este un draft incipient de care se declară dezamăgită. A precizat faptul ca trebuia să se respecte legislaţia în vigoare aplicabilă elaborării de strategii şi că ar fi trebuit să fie menţionate problemele identificate la mesele rotunde anterioare. Consideră că există probleme conceptuale în ceea ce priveşte prezentul draft de strategie. Totodată consideră că CNCD ar trebui să identifice instrumentele de lucru şi să-si asume raspunderea pe strategie.

Domnul BAHRIN de la instituţia Avocatul Poporului felicită CNCD şi partenerii acestuia pentru iniţiativa de a implemeta un asemenea proiect. Referitor la draftul strategiei mentionează că toate instituţiile trebuie să-şi exprime un punct de vedere asupra strategiei. De asemenea consideră că un reprezentant al CNCD ar trebui să-şi desfăşoare activitatea în centrele Avocatului Poporului pentru o comunicare directă pe problematica nediscriminării şi a egalităţii de şanse. Domnul Bahrin consideră că instituţia Avocatului Poporului are disponibilitate pentru implementarea strategiei.

Domnul Asztalos Csaba Ferenc precizează ca dialogul cu reprezentanţii societăţii civile a fost foarte util pentru culegerea informaţiilor de bază. De asemenea consideră că strategia trebuie să prevadă un dialog cu TOATE instituţiile, nu numai cu cele de specialitate.

Domnul PAULIAN SIMA de la ANSR a felicitat CNCD atât pentru proiect cât şi pentru eveniment. Consideră că persoanele cu HIV /SIDA şi persoanele cu dizabilităţi sunt categoriile cel mai discriminate în România. Scoate în evidenţă faptul că vechea strategie a avut impact asupra societăţii în sensul că cetăţenii sunt mul mai informaţi decît înainte, iar fenomenul discriminării este în scădere. Consideră că partea de prevenţie este foarte importantă şi că trebuie luată în considerare în continuare. Menţionează că strategia naţională de prevenire şi combatere a discriminării pentru perioada 2015-2020 are de parcurs foarte mulţi paşi până la adoptare în sensul că este destul de greu ca toţi actorii societăţii civile să fie de acord cu toate prevederile acesteia. Consideră că greutăţile care vor fi întâmpinate au legătură directă cu faptul că această strategie este una naţională, aplicabilă la nivelul întregii ţări. Informează că preşedintele ANSR va sprijini şi pe viitor CNCD pentru finalizarea strategiei.

GABRIEL ANDREESCU
În urma colaborării anterioare cu CNCD şi a parcurgerii draftului strategiei, a concluzionat faptul că în domeniul educaţiei trebuie asumată formularea pe discriminare rasială. Totodată trebuie acordată mai multa atenţie pentru categoriile sociale speciale: persoanele cu dizabilităţi, LGBT, HIV etc.

TEODORA ROTARU – ACCEPT
Lipseşte unui capitol legat de coordonarea acestei strategii cu alte strategii pentru a armoniza măsurile în acest domeniu. Sunt absente aspecte clare privind asistenţa victimei. Trebuie elaborate proceduri de lucru între instituţiile de specialitate pentru facilitarea accesului victimelor discriminării la justiţie. De asemenea trebuie să se facă diferenţa între „colectarea de date” şi „bunele practici”.

SESIUNEA II DE DEZBATERI

ASZTALOS CSABA FERENC
Preşedintele CNCD face precizarea că structura strategiei respectă cerinţele impuse de lege. La finalizarea strategiei se doreşte o coordonare cu strategiile sectoriale şi anume: strategia pe egalitate de şanse, strategia pentru persoanele cu dizabilităţi, strategia pentru îmbunătăţirea situaţiei comunităţilor de romi, strategia combaterii sărăciei, strategia somajului etc. Problema dificilă constă în găsirea unei metode de armonizare a acestor strategii.

Referitor la criteriile protejate – trebuie să decidem dacă realizăm o enumerare a acestora sau scoaterea în evidenţă a anumitor criterii (HIV/SIDA, dizabilitate mintală, consumatorii de droguri, minoritatea romă, vârstă, etc.). Trebuie luat în considerare atât introducerea inventarului legislativ (ar duce la o codificare a legislaţiei) cât şi dezvoltarea instituţională.

Experienţa trecută a dovedit că o singură instituţie nu poate implementa singură principiul nediscriminării. Trebuie create resurse proprii la nivelul fiecărei entităti şi atunci va exista un progres.

Pe parcursul a ultimilor 10 ani a existat o formare continuă în domeniul nediscriminării a magistraţilor, peste 1500 de magistraţi au beneficiat de instruire. În prezent, ca urmare a activităţii CNCD în direcţia formării, Institutul Naţional de Magistratură a introdus ca disciplină jurisprudenţa pe nediscriminare.

În domeniul educaţiei trebuie să existe o curriculară în ceea ce priveşte nediscriminarea. Şcolile care au personalitate juridică trebuie să aibă personal format care să se ocupe de aceasta zona a nediscriminarii. În codul de eticĂ trebuie introdus principiul nedicriminarii.

Instituţiile ar trebui să aibă obligaţia de a publica anual date referitoare la nedicriminare astfel încât Institutul Naţional de Statistică să le colecteze şi eventual să se întocmeasca un raport oficial. Guvernul ar trebui să aibă sedinţe pe tema nediscriminarii. Acestia ar fi o parte din paşii pe care CNCD îi vede în realizarea şi implementarea strategiei.

RADU ELIAN – ACTIVE WATCH
Referitor la punctul 5.2 - demnitatea persoaală, situaţia nu poate fi controlată pe facebook şi nu se poate fi realizata în media la modul realist. Cursurile pentru ziarişti pe această temă sunt greu de realizat. În ceea ce priveste respectarea unui codul de conduită, este destul de dificil deoarece în domeniul mass media există codul deontologic, partidele politice au coduri proprii, etc. În scoli, spitale înca există discursuri instigatoare la ură.

CAROLINA MARIN – ACCEPT
Susţine introducerea unui cod de nediscriminare, dar acesta trebuie să fie un instrument eficient şi nu un simplu cod, motiv pentru care CNCD trebuie să răspundă la întrebarea cine îl implementează şi cine îl va monitoriza. Referitor la colectarea de date, face precizarea că suntem singura ţară din UE care nu colectează date referitoare la acţiuni/ fapte motivate de ură.

Domnul Asztalos Csaba Ferenc face precizarea că aceste coduri de etică sunt importante pentru a fi diseminate în cultura entităţii, sub sancţiune în cazul refuzului de a disemina. În ceea ce priveşte colectarea de date pentru infracţiunile de ura, Ministerul Justitiei va da curs acestei activităţi la începutul anului 2016.

RALUCA ZAHARIA – UNICEF
Strategia Naţionala de Prevenire şi Combatere a Discriminării pentru perioada 2015-2020 este foarte importantă pentru societatea românească, motiv pentru care la prezenta întâlnire ar fi trebuit să fie prezenţi reprezentanţii mai multor ministere. Consideră că într-adevăr pentru toate domeniile trebuie să existe formare iniţială, iar codurile de conduită trebuie introduse peste tot. De asemenea, ar trebui introduse criterii de evaluare a angajaţilor, iar campaniile de conştientizare să fie coordonate între ele. „Nediscriminarea” trebuie introdusă ca disciplină obligatorie în curriculara Ministerului Educaţiei.

Gabriel Andreescu precizează că trebuie reglementată responsabilitatea nediscriminării la nivel instituţional. Comisiile de etică trebuie să existe pentru a fi implementat codul de conduită.

Romaniţa Iordache precizează că în ceea ce priveşte forma există diferite modalităţi de a prezenta obiectivele specifice, însă trebuie claritate în formularea acestora. În ceea ce priveşte conţinutul, lipseşte obiectivul legat de responsabilizarea instituţiilor, armonizarea legislaţiei, prezenţa CNCD în birourile teritoriale. Se recomandă ca autorităţile publice să aibă ca obligaţie de serviciu principiul nediscriminarii (egalitate si nediscriminare).

  • La punctul 1.1- formularea „cu excepţia” este greşită. Lipseşte un obiectiv specific de bază şi anume activitatea de cercetare şi analiză. Trebuie să se pună accent pe calitatea argumentării juridice.
  • Punctul 1.5. - nu este clar de ce victimizarea este analizată în mod suplimentar. Este o forma de discriminare, dar nu singura.
  • Punctul 3. - eliminarea segregării nu este o problema simplă. Codul educaţiei nu mai include segregarea, iar Ordinul nr. 15410/2007 al Ministerului Educaţiei nu are proceduri de operare. Lipsa totală a accesului la educaţie de calitate pentru copii cu dizabilităţi este îm România o realitate.
  • Punctul 4. - Nu se răspunde la întrebarea “ cu cine va lucra CNCD”?
  • Punctul 4.1.2. - accesul la servicii în condiţii de egalitate ar trebui sa fie o condiţionalitate.
  • La punctul 5. – trebuie să se facă o delimitare clară în ceea ce priveşte răspunderea CNCD şi răspunderea CNA (colectarea datelor prin identificarea victimelor).

MADĂLINA TOMESCU – Centrul European al Egalităţii şi Nediscriminării
Pentru CNCD elaborarea unei strategii naţionale este o misiune grea. Această instituţie trebuie sprijinită prin participarea reprezentanţilor ministerelor la întâlniri.

Trebuie precizaţi indicatori de evaluare.

Trebuie precizată o viziune pe termen mediu şi o viziune a valorilor protejate.

Codul Naţional Antidiscriminare (elaborarea unui astfel de cod) ar trebui să reprezinte un obiectiv principal.

Educaţie iniţială (gradiniţa) este foarte importantă pentru modificarea percepţiei asupra fenomenului de discriminare a copiilor – viitori adulţi, motiv pentru care tema nediscriminarii trebuie introdusă de la acest nivel. Educaţia trebuie sa ocupe un loc important în strategie.

STELUŢA SPĂTARU – ANFP
Este necesară armonizarea între strategiile existente. Formarea pe domeniul nediscriminarii pentru toti functionarii publici este vitală (din acest punct de vedere enumerarea este restrictivă).

CENTRUL FILIA
1.3. - este necesară introducea de soluţii la mai multe probleme cu care se confruntă femeile; este necesară introducerea unor statistici

1.6. - este necesară abordarea discriminării împotriva femeilor de la nivel rural (primarii fac foarte multe discriminări)

4.1. - reprezintă un obiectiv nerealist (restrange aria), motiv pentru care trebuie reformulat

CONCLUZII

Primul pas de urmat este realizarea update-ul conţinutului strategiei şi transmiterea proiectului către instituţiile abilitate să o aplice, în vederea dezbaterii publice.

Alia Cohin - remarci de final:

  • trebuie evitată generalizarea;
  • trebuie să existe priorităţi;
  • logica aplicată trebuie să fie mai coerentă;
  • este necesară o simplificare pentru a avea scop şi misiune;
  • este nevoie de un mecanism de implementare şi mecanism de guvernare pentru a nu ramane un simplu document (dacă se începe implementarea în anul 2017, este este foarte tarziu pentru atingerea obiectivelor);
  • exista două aspecte cheie, partea legata de coduri si partea legată de armonizarea legislaţiei;
  • dacă această srategie urmează să fie una a Guvernului, pentru a reusi trebuie să fim dispuşi să renunţăm la anumite aspecte din conţinutul său;
  • strategiei i se poate fi adauga o anexă cu analiza bunelor practici ale instituţiilor (lucruri care au functionat sau lucruri care trebuie evitate); ]n acest sens există suficient material pentru a crea un ghid.

În final d-na Alia Cahin a felicitat CNCD pentru că a acceptat această provocare, deoarece, dacă se reuşeşte finalizarea şi implementarea acestei strategii, va fi un pas mare al României în direcţia unei societăţi eliberate de discriminare. În acest sens consideră că trebuie apreciată acestă iniţiativă deoarece sunt multe alte tări din U.E. care nu au o strategie antidiscriminare.

Cuvântul de încheiere a revenit managerului de proiect, d-ra Silvia Dumitrache, care a mulţumit tuturor pentru participarea activă la acest eveniment cât şi pentru sprjinul acordat în realizarea obiectivelor acestui proiect.